Atracții turistice |
Biblioteca Nationala a Austriei (Nationalbibliothek), Viena
CATALIN KISLINGER
Actuala cladire a Bibliotecii Nationale a Austriei (Osterreichische Nationalbibliothek), a fost initial resedinta nobiliara. A fost construita intre anii 1723-1726 si este considerata una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume, o adevarata catedrala a cartilor.
Este cea mai mare biblioteca din Austria cuprinzand 7,4 milioane de articole din diferite domenii: carti, manuscrise, papirusuri, globuri, harti, muzica, portrete, grafica, fotografie, autoportrete, postere, carti vechi si rare.
Libraria este localizata in aripa Neue Burg a complexului Hofburg din Viena. A fost fondata de suveranii Habsburgi si a purtat initial numele de Hof-Bibliothek (Biblioteca Imperiala) pana in anul 1920.
Biblioteca are o lunga istorie ce se intinde de-alungul secolelor, din Evul Mediu pana in secolul 21 in era internetului.
Biblioteca a luat nastere in perioada medievala atunci cand arhiducele austriac Albert al III-lea (1349-1395) si-a adunat cartile raspandite in mai multe locuri, formand o biblioteca. Arhiducele si-a depozitat colectia de carti, considerata o comoara, in camera obiectelor religioase aflata in turnul de sud al capelei imperiale a palatului Hofburg.
Cea mai veche carte din biblioteca, Sfintele Evanghelii, scrisa cu litere de aur, dateaza din anul 1368.
Imparatul Maximilian I (1459–1519), prin casatoria lui cu Maria de Burgundia, intra in posesia unor importante carti din Burgundia si nordul Frantei. Aceste carti, estimate la o valuiare de 100000 guldeni, reprezentau o optime din zestrea Mariei de Burgundia.
De asemenea, cea de-a doua sotie a lui Maximilian, Bianca Maria Sforza, a adus ca zestre, printre alte lucruri, carti din atelierele italiene.
Primul librar-sef, Hugo Blotius, a fost numit in anul 1575 de catre imparatul Maximilian al II-lea (1527–1576). In inventarul facut de el, biblioteca avea atunci 9000 de titluri.
In data de 26 august 1624, Ferdinand al II-lea (1578–1637) a dispus, pentru prima data, sa se faca copii la cartile din biblioteca.
In anul 1722, imparatul Charles al VI-lea (1685–1740), a autorizat amenajarea in palatul Haburg a unui sediu permanent al bibliotecii. La aceea vreme biblioteca avea aproximativ 200000 de carti. In timpul domniei imparatului Charles al VI-lea, biblioteca s-a extins catre ambele capete ale aripii Neue Burg a complexului Hofburg.
In timpul reorganizarii au existat obiectii la faptul ca biblioteca servea numai pentru colectionarea cartilor, nu si pentru activitatea stiintifica.
Astfel, in timpul imparatesei Maria Tereza, in biblioteca sunt aduse carti stiintifice din diferite domenii. Gottfried van Swieten, fiul doctorului imparatesei Maria Tereza, introduce evidenta cartilor pe baza de cartele cu index.
In anul 1920, dupa proclamarea Republicii Austria (1918), Biblioteca Imperiala a fost numita Biblioteca Nationala a Austriei.
Prunksaal (Marea Sala) este partea centrala din vechea biblioteca imperiala din palatul Hofburg. O perioada, incepand cu anul 1782, Prunksaal a gazduit reprezentatii regulate date de Mozart la matineele duminicale ale baronului Gottfried van Swieten. In centrul Prunksaal se afla statuia imparatului Charles al VI-lea realizata de sculptorii Peter Strudel si Paul Strudel.
• Colectia de papirusuri are aproape 140 000 de papirusuri, cele mai vechi fiind din secolul 15 i.e.n.
• Colectia de manuscrise; vechimea lor incepe cu secolul 4 e.n.
• Colectia de harti; cele mai vechi harti sunt din secolul 16.
• Colectia de globuri cuprinde 380 de globuri unele fiind din secolul 16.
Muzeul Esperanto este in acelasi timp muzeu, biblioteca, centru de documentare si arhiva a limbilor artificiale vorbite pe glob.
Programul Bibliotecii Nationale a Austriei (Nationalbibliothek):
Lunile mai-octombrie, zilnic 10:00-16:00, joia 10:00-19:00
Lunile noiembrie-aprilie, luni-sambata 10:00-14:00
Preturile de intrare variaza in funcie de marimea grupului sau de serviciile cerute. In general, preturile sunt:
7 euro - Prunksaal, 5 euro - Muzeul Globurilor, 3 euro - Muzeul Papirusurilor si 3 euro - Muzeul Esperanto.
Pentru copi si tineri pana la varsta de 19 ani intrarea este libera.
Coordonate GPS
48°12′22″ Nord
16°21′59″ Est