| Atracții turistice |
Cetatea Histria, judeţul Constanţa
CĂTĂLIN KISLINGER
Ruinele cetăţii Histria. Foto: Cătălin Kislinger / Infoland
Localizare
Cetatea Histria este situată la 65 de km de Constanţa, în satul Istria, comuna Istria, pe malul lacului Sinoe. Accesul se face pe drumul european E87, iar după localitatea Istria există un drum local de aprox. 7 km până la cetatea Histria.
Scurt istoric
Cetatea Histria este cea mai veche aşezare urbană din România. Ea a fost întemeiată de colonişti greci din Milet în jurul anului 657 î.e.n. (după istoricul Eusebiu din Cezareea) sau 630 î.e.n. (după Skymnos), ca port la Marea Neagră.
Oraşul Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă aproape 1300 ani, începând cu perioada greacă şi terminând cu perioada bizantină. În perioada greacă (sec. VII – I î.e.n.), orașul era format din două părți distincte, acropola şi aşezarea civilă, după un model des întâlnit în oraşele antice greceşti, structură care a fost menţinută pană la abandonarea oraşului în secolul al VII-lea e.n.
Unul dintre motivele abandonării oraşului a fost colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, golful devenind ulterior complexul lagunar Razim-Sinoe.
În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României, și anume emisiunea de monedă proprie în jurul anului 480/475 î.e.n.
Este vorba despre monede de argint turnate care au pe avers simbolul orașului, repezentat de un vultur pe un delfin spre stânga, şi legenda IΣTPI, încadrate într-un pătrat incus, iar pe revers două capete umane alăturate şi inversate.
În perioada sa de maximă dezvoltare, Histria ajunsese la aproape 25000 de locuitori.
Numele cetăţii Histria (Istria în limba greacă) e dat de denumirea fluviului Istros, cum era denumită Dunărea de către greci.
Aşezarea era înconjurată de un puternic zid de apărare (numai partea vestică a zidului cetăţii avea 10 turnuri şi două porţi, era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care alimentau şi termele construite în epoca romană, străzile erau pavate cu piatră, şi dispunea atât de instituţii de educaţie fizică (gymnasion) cât şi cultural-artistice (museion).
Necropola, situată în afara oraşului antic, cuprinde numeroşi tumuli funerari şi un număr mic de morminte plane. Unii tumuli au patru-cinci metri înălţime, alţii sunt mai mici. În centrul movilei sunt morminte unde, lângă defunct, sunt depuse vase, în special amfore.
Printre cele mai spectaculoase descoperiri se numără cele din tumulul XII, aparţinând unui personaj local important, decedat la sfârşitul secolului al VI-lea î.e.n. şi începutul secolului al V-lea î.e.n., care a beneficiat în cadrul ritualului funerar de sacrificarea a 35 de oameni şi a mai multor cai şi măgari, originari cel mai probabil din Imperiul Persan.
Ruinele cetăţii, aflate pe malul lacului Sinoe, pot fi vizitate şi astăzi. La vremea construirii cetăţii, actualul lac Sinoe era un golf deschis la mare.
Printre cele mai vechi descoperiri se numără zona sacră a cetăţii, cuprinzând temple dedicate Afroditei şi lui Zeus, situată pe o veche insulă stâncoasă, astăzi unită de ţărm, şi cartierul civil de pe platoul cetăţii, cuprinzând numeroase locuinţe din perioada arhaică (sec. al VI-lea î.e.n.).
În prezent, se pot vizita: zidul de apărare, cu turnuri şi bastioane, care închidea de la vest către lacul Sinoe suprafaţa mai mică a oraşului roman târziu, de circa 7 ha (cuprinzând fosta acropolă a oraşului grecesc).
Aici pot fi văzute ruinele templelor greceşti din zona sacră, străzi pavate şi cartiere de locuinţe sau ateliere, mai ales romane, terme, bazilici civile şi creştine şi, în centrul oraşului, una dintre cele mai mari bazilici creştine din regiune, datând din secolul VI e.n.
Bazilica episcopală de la Histria, un edificiu de peste 60 de metri lungime şi 30 de metri lăţime, a fost scoasă la lumină în 1969, de arheologul Alexandru Suceveanu. Bazilica episcopală construită în centrul oraşului vechi reprezintă cea mai importantă descoperire de epocă romană de la Histria, întrucât acest lucru însemna că, în secolele V - VI e.n., Histria ajunsese la rangul de episcopie.
În 1994, Mircea Angelescu a descoperit o friză cu opt divinități ale panteonului greco-roman şi cu reprezentarea Zeului Soare pe margine.
• Taxa de intrare în cetatea Histria: 10 lei (martie 2019)
Muzeul Arheologic Histria
Se afla chiar la intrarea în cetatea Histria. Sunt expuse piese de arheologie greacă, romană şi bizantină, provenind din cercetările de la Histria și din împrejurimi: amfore, inscripţii, vase ceramice, sticlă, opaiţe, podoabe, basoreliefuri elenistice, documente epigrafice.
• Taxa de intrare în muzeu: 10 lei (martie 2019)
Cetatea Histria în imagini
Ruinele cetăţii Histria. Foto: Cătălin Kislinger / Infoland
Ruinele cetăţii Histria. Foto:Cătălin Kislinger / Infoland
Ruinele cetăţii Histria. Foto: Cătălin Kislinger / Infoland
Ruinele cetăţii Histria. Foto: Cătălin Kislinger / Infoland
TE-AR MAI PUTEA INTERESA
